Ţin minte că în copilărie îmi plăceau, sau eram foarte atras, de munţi. Până să vin aici, în Petroşani, am văzut munţii doar o singură dată, în anul 2000. În acel an, vara, am făcut cu familia o scurtă excursie în România, special pentru a vedea munţii româneşti (Carpaţii de Est). Deşi am petrecut doar vreo 3-4 zile în România, am rămas foarte impresionat şi de munţi, şi de România, de la care mi-au rămas numai amintiri plăcute. De atunci a trecut mult timp, marea mi-a devenit mai dragă decât munţii, dar totuşi... munţii reprezentau încă o atracţie turistică pentru mine.
Ziceam în ultimul articol că Petroşaniul se află situat într-o depresiune intramontană, fiind înconjurat de munţi. De când mă aflu în Petroşani, am ocazia de a vedea munţi în fiecare zi, fără măcar de a ieşi din casă. Chiar de la fereastra camerei în care sunt cazat am 2 privelişti, la nord şi la sud, de masive muntoase. Iată şi fotografii la ceea ce a devenit deja o banalitate pentru mine: